Fantoma Sirenei

Am zarit prin spuma fantoma sirenei,
Prin val cu ochii de sticla topea noaptea.
O forma ca mierea curgea printre tarmuri
Cu gura deschisa, un tunet soptea.
Aprinsa ca luna, de-un soare sub ape
Lucea fara viata, strapunsa de raze.
Pe buze negre ii tremura gandurile
Boabe de noapte picurate pe-un val.
Fantoma sirenei cheama furtuna
Parul ei scalda nisipul uscat.
Solduri de solzi se unesc si sa sparg
Ceata marii se ridica, de la stanci pana in larg.
Navoadele rupte plutesc,
Lumini de sub sangele marii
Zambesc spre un cer rascolit.
E singura unda pe-o mare-nghetata
Sirena-i o vraja, fantoma e moarta.